Sari la conținut

Clujul Liberun ziar liber. Din Cluj.

Joi, 19 noiembrie 2026Cluj-Napoca

Clujul de altădată

Gospodăria din Bedeciu, din Parcul Etnografic al Clujului, are acoperiș nou de paie pe 417 mp: lucrare de 401.769 de lei

Gospodăria din Bedeciu, o casă din prima jumătate a secolului al XIX-lea adusă în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” în 1957, are acoperișuri noi de paie pe 417 metri pătrați, plătite prin programul „Timbrul Monumentelor”.

de Tudor Vaida ·

Muzeu al satului

Pe scurt

  • Gospodăria din Bedeciu, din secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, are acoperișuri noi de paie, pe o suprafață de 417 metri pătrați.
  • Lucrarea, de 401.769,42 de lei, a fost finanțată prin programul „Timbrul Monumentelor” al Institutului Național al Patrimoniului.
  • Casa din Bedeciu datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea și a fost adusă la Cluj în 1957.

Gospodăria din Bedeciu, una dintre construcțiile Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” al Clujului, și-a primit înapoi acoperișurile de paie. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, care administrează parcul, a anunțat pe 11 noiembrie că paiele vechi au fost înlocuite pe 417 metri pătrați: 161 pe șură, 156 pe casă și 100 pe coteț, cu o învelitoare nouă, de un metru grosime, făcută în tehnica tradițională.

Cum s-a lucrat

Potrivit muzeului, șarpanta a fost desfăcută în întregime, iar suprafețele descoperite au fost protejate cu prelată sau folie împotriva ploii; lețurile deteriorate au fost înlocuite cu altele identice ca profil. Executantul a fost Complexul Național Muzeal ASTRA, iar valoarea totală a lucrărilor este de 401.769,42 de lei. Banii vin din programul „Timbrul Monumentelor” al Institutului Național al Patrimoniului, în care gospodăria a fost inclusă în decembrie 2025 și prin care muzeul clujean beneficiază de fonduri nerambursabile de 2.051.459 de lei, pentru reabilitarea monumentelor de arhitectură vernaculară din parc.

O casă cu o lungă călătorie

Recunosc că gospodăria din Bedeciu are una dintre cele mai frumoase povești din tot parcul de pe dealul Hoia. Satul, din Depresiunea Călățele, în zona Huedinului, era în perioada interbelică un adevărat bazin al dulgheritului rural: meșterii de acolo făceau case de lemn la comandă, le demontau și le ridicau din nou la destinație, în sat sau în satele din jur. Casa care a ajuns în muzeu a fost construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, din bârne rotunde de molid îmbinate în cheotoare, pe o fundație de piatră, și a fost cumpărată și transferată la Cluj în 1957.

Restul gospodăriei a venit pe bucăți, pe măsură ce cercetătorii o reconstituiau: colnița din lemn de brad, cu cămara pentru lădoaiele de cereale și șopronul deschis, a fost adusă în toamna lui 1965, iar în mai 1966 o echipă de specialiști a mers din nou în teren pentru anexe — șura cu grajd, fântâna cu cumpănă, cotețul pentru păsări și împrejmuirea. Poarta mică, cu două aripi și ușă pentru oameni, are o inscripție din 1913.

Înăuntru, casa păstrează tinda fără ferestre și fără pod, cu „corlanul”, un trunchi de piramidă din bârne lipite cu lut care prindea fumul cuptorului și apăra acoperișul de paie de scântei. Tocmai acel acoperiș, cel mai fragil element al unei astfel de case, trebuia refăcut, pentru ca structura și obiectele de patrimoniu dinăuntru să nu se degradeze.

Sursa: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, anunț din 11 noiembrie 2026.