3 noiembrie 1919: lecția lui Vasile Pârvan, „Datoria vieții noastre”, deschidea universitatea românească din Cluj
Acum 107 ani, Vasile Pârvan rostea la Cluj lecția inaugurală a primului an academic al universității românești. Azi e Ziua UBB, marcată cu o expoziție în clădirea centrală și cu o dezbatere despre anii refugiului.
de Tudor Vaida ·
Pe scurt
- Pe 3 noiembrie 1919, profesorul Vasile Pârvan rostea la Cluj lecția inaugurală „Datoria vieții noastre”, la deschiderea primului an academic al universității românești.
- Universitatea era condusă atunci de rectorul Sextil Pușcariu, iar înființarea ei urma Decretului nr. 4090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I.
- Azi, 3 noiembrie 2026, UBB își sărbătorește ziua cu o expoziție permanentă în clădirea centrală și cu o dezbatere în Aula Magna.
Sunt zile în care un oraș își poate citi istoria pe fațada unei singure clădiri, iar 3 noiembrie este, pentru Cluj, una dintre ele. Pe 3 noiembrie 1919, profesorul Vasile Pârvan urca la catedră ca să rostească lecția inaugurală a primului an academic al universității românești din Cluj, o prelegere care avea să rămână cunoscută după titlul ei, „Datoria vieții noastre”. Rector era Sextil Pușcariu, iar universitatea exista, pe hârtie, de câteva săptămâni, de la Decretul nr. 4090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I.
O tradiție mai veche decât universitatea românească
Universitatea Babeș-Bolyai insistă, pe bună dreptate, că 1919 nu e un început absolut, ci o etapă: tradiția universitară clujeană începe în 1581, iar componenta românească s-a adăugat atunci acestei istorii. Chiar și locul are povestea lui. Pe amplasamentul actualei clădiri centrale se afla Guberniul Transilvaniei, administrația provinciei. În 1872, clădirea Guberniului a fost dată noii universități din Cluj, iar actualul edificiu a fost ridicat mai târziu pe locul vechii clădiri universitare.
De aici vine și expoziția deschisă azi, de la ora 11:00, în holul de la intrarea în Aula Magna: trei portrete în mărime naturală ale împăraților Leopold al II-lea, Francisc al II-lea și Ferdinand I al Austriei, pictate pentru sălile Guberniului, trecute în 1872 în patrimoniul universității și ajunse apoi în colecțiile Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Restaurate, ele se întorc, după mai bine de un secol, în locul pentru care au fost făcute.
Anii în care universitatea a plecat din Cluj
Dacă 1919 e momentul de început, anii 1940–1945 sunt cei care dau greutate cuvântului „datorie”. După Dictatul de la Viena, în toamna lui 1940, Universitatea „Regele Ferdinand I” a trebuit să părăsească orașul: facultățile de Litere și Filosofie, Medicină și Drept s-au refugiat la Sibiu, iar Facultatea de Științe, la Timișoara. Profesorii și studenții au ținut cursurile acolo până la întoarcerea la Cluj, în 1945.
Nu întâmplător, la dezbaterea de azi, de la ora 12:00, în Aula Magna, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, îi are invitați pe rectorii universităților din Sibiu și Timișoara, prof. univ. dr. Sorin Radu și prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea. Mi se pare o idee frumoasă: orașele care au găzduit universitatea clujeană acum peste opt decenii sunt chemate azi la aniversarea ei.
Seria continuă miercuri, 4 noiembrie, de la 18:30, cu o gală de operă la Opera Națională Română Cluj-Napoca.
Sursa: Universitatea Babeș-Bolyai, anunțuri din 30 octombrie, 31 octombrie și 1 noiembrie 2026.